joi, 20 august 2009

7 a.m. heroes

In ultima vreme am pierdut contactul cu buluceala matinala din autobuz/metrou. Si asta chiar ma bucura. Insa azi am fost intr-o mini excursie pana la celalalt capat al Bucurestiului; nu pentru munca, ci pentru ceva sport (pentru cei care au uitat notiunea fiindca nu au mai intalnit-o din scoala generala, cand erau obligati sa participe la activitatea respectiva, explicatia aici). In fine, a fost foarte interesant sa vad oamenii de la ora 7.

Ei se trezesc cu noaptea in cap, cel mai probabil 6. Pleaca spre munca, fac probabil o ora pana ajung. Gagicute botoase ce nu si-au savarsit cum trebuie somnul de frumusete, tipi imbracati la costum care nu se simt bine dichisiti, priviri in gol si oameni care nici nu-si mai dau seama ca sunt incruntati. Ei muncesc intre 40 si 50 de h/saptamana ca sa isi plateasca rate, sa isi cumpere haine sau sa mearga in vacanta 5-14 zile. Desi se plang de job/ oboseala/ lipsa timpului liber/ pierderea prietenilor, stilul asta le place. Constient sau nu. Ca daca nu le-ar placea, nu ar mai trai asa.

[Offtopic] Numai ca ma intreb si eu asa... Oare toata planeta asta (si e maricica, a naibii) a fost creata ca noi sa lucram in corporatii de la 9 la 18 si sa ne cumparam blugi Polo Garage de 549 ron? Sa ne certam pe locuri de parcare sau sa plangem de nervi din cauza unei tunsori ratate? Tot universul asta magic si armonios s-a nascut pentru ca noi sa mancam mici la Balea intr-o sambata? Sincer... nu stiu ce sa zic, dar nu prea cred. Probabil ca cei mai multi din oamenii vazuti azi se gandesc la scopul vietii lor. Pacat ca individual gandim filozofic si in grup ne purtam ca o turma pazita de ciobani. [/Offtopic]

Tonul ironic nu ascunde vreun repros. E mai degraba provocat de lipsa unor raspunsuri si dezamagire. Recunosc ca admir unii din oamenii astia muncitori, care chiar s-au gandit la rostul lor si si-au ales rational cariera, ca fiind cel mai bun lucru pe care il pot face. Si il fac bine. Pe cei din gasca cealalta ii vad ca pe niste actori de figuratie, papusi cu fete inclestate care nu fac altceva decat sa inmagazineze frustrari.

joi, 28 mai 2009

Biroul obiecte disparute misterios

1. Fapte: Intr-o frumoasa seara de mai, o bicicleta este furata din centrul mirificului Bucuresti. 

2. Demersuri: politie + magazin de la care s-a cumparat antifurt (ironica denumire).

2.1. La politie
Sunat, venit repede, mers la sectie, depus plangere, intors la locul furtului pentru poze. Sper doar ca amabilitatea si eficienta sa nu fie invers proportionale.

2.2. La magazin
Mers pentru instiintare domn vanzator de patania mea, ca el sa atentioneze stimabilii cumparatori ca e posibil ca antifurtul cu pricina sa nu fie chiar cel mai bun din lume pentru securitatea unei biete biciclete fara aparare (a se citi pentru a face scandal).

I: Cine stie cum au fortat incuietoarea si ce scule aveau hotii?! 
Raspunsuri posibile:

2.2.1. Niste puradei care au lasat pe lant niste urme de zici ca-s facute cu un cutit de picnic, cu siguranta aveau super unelte de smulgere a incuietorii. Au apasat butonul "Rupe-i capul ticalosului de antifurt" de pe Consola de sustragere bicicleta si treaba a fost gata cat ai clipi. Urmele au fost facute la deruta. Sau au crezut ca e un mare carnat si l-au crestat sa se patrunda mai bine pe gratar.

2.2.2 Superman survola pe deasupra orasului pentru linistea si pacea cetatenilor din univers si s-a indragostit instantaneu de adorabilul oras. Asa ca a trebuit sa il vada de aproape. Era atat de nerabdator sa-l strabata de la un capat la altul, incat a luat primul vehicul iesit in cale. O bicicleta. I-a desfacut cu gingasie "margelele" si a plecat in cautarea bucuriei pe strazile imbietoare.

sâmbătă, 25 aprilie 2009

Sfaturi utile in caz de cutremur

1. Striga tare: "Cutremur!!!" Poate insensibilii din jurul tau nu-si dau seama sau nu se panicheaza. Nu poti lasa sa se intample asta! In plus, vei primi toate laudele pentru perspicacitate.

2. Iesi cat de repede poti din bar/ restaurant/ cinema. ("Cum adica ce facem, iubi?! Iesim odata de aici!") Chiar daca marele pericol in care te-ai aflat s-a terminat deja, a durat 10 de secunde si a fost de mica intensitate (sa zicem de exemplu, 5.3 grade pe scara Richter). Comporta-te ravasit(a), de parca ai fi iesit dintr-o casa incendiata dupa ore intregi de lupta cu focul.

3. Intreaba pe toata lumea din jur daca este ok, daca a patit ceva, daca s-a speriat. (Nu conteaza ca ai fost acolo, ai vazut ca tu nu ai patit nimic si ca sansele de ranire au fost minime. E cool sa pari erou implicat.)

4. Suna cel putin 3 oameni din agenda telefonului. Ai grija cum formulezi povestea pentru primul, pentru ca vei folosi exact acelasi discurs si pentru ceilalti.

"La inceput, am crezut ca cineva imi misca scaunul din spate. Apoi mi-am dat seama ca e cutremur!! Si am vazut cum iese din sala toata lumea, cum actorii de pe scena intra in culise!! Dupa ce s-a potolit, am intrat toti in sala si am aplaudat actorii. Ei au venit si au continuat piesa. Eeee, nu, nu m-am speriat! Dar tu? Esti bine? Ai patit ceva? Unde erai?"

Da, trebuie sa le povestesti cum ti-ai petrecut cutremurul. E absolut necesar! Esti primul si singurul om care a trecut prin asta. Si mai ales, spune-le ca erai la teatru! (Daca as fi rautacioasa, as zice ca pana si Pamantul radea spasmodic ca tu ai ajuns la o piesa de teatru. Dar nu sunt, asa ca nu zic.) Descrie-le tot ce s-a intamplat, auditoriul trebuie sa vada evenimentul cu ochii mintii, ca si cum ar fi fost acolo.

5. Actualizeaza-ti statusul de pe Facebook/ Twitter/ Messenger sau trimite mass-uri cu replici de genul "A fost cutremur!", "Ce m-am speriat", "Bine ca am scapat toti cu viata! Aveti grija de voi." E posibil ca cei mai putin vigilenti sa nu fi constientizat pericolul. 

6. Mentine cutremurul ca subiect de discutie pentru restul serii. Fa o anamneza a episoadelor asemanatoare si retraieste-le.

7. Incheie intalnirile/convorbirile cu "Hai ca vorbim maine, sa povestim mai pe larg". E foarte important prin ce ai trecut tu. Tu si doar tu ai trecut prin primejdii atroce. Indubitabil. Si e imperios necesar sa vorbesti despre asta cel putin 2 zile.

Gata, acum esti pregatit pentru a intampina un nou dezastru. Cutremur fericit!

*Dupa acest eveniment, nu s-a inregistrat niciun apel la numarul de urgenta 112. Poate pentru ca a fost doar o zgaltaiala. Sau poate pentru ca (cu)tremuricii au blocat toate retelele de telefonie. 

duminică, 6 ianuarie 2008